Prima pagină

Republica LITUANIA

Republica LITUANIA

Denumirea oficială: Republica Lituania (Lietuvos Respublika)

Situare: Europa de Est

Suprafaţă: 65.301 Km²

Este cea mai mare dintre cele trei republici baltice. Vecini şi frontiere: la nord  - Republica Letonia (588 km), la est  şi sud - Belarus (660 km), la sud-vest - Polonia (103 km) şi enclava rusă Kaliningrad (273 km), litoralul baltic (90 km).

Populaţia: 2.980.000 locuitori, din care 67% în mediul urban şi 33% mediu rural; 47,1% bărbaţi, 52,9% femei. Compoziţia etnică: lituanieni – 85 %, polonezi – 6.6 %, ruşi – 5.8 %, beloruşi – 1,2%, ucraineni  –  0.5 %, letoni – 0,1%, evrei – 0,1%, alţii – 0,6 (greci, evrei, armeni, tătari etc.).

Capitala: Vilnius, (fondată în 1323) – 556.000 locuitori.

Alte oraşe mari: Kaunas, pe malul fluviului Nemunas (fosta capitală în perioada interbelică) – 356.000 locuitori, Klaipeda, port la Marea Baltică – 185.000 locuitori.

Organizare administrativă: 60 municipalităţi.

Limba oficială - lituaniană. Datorită structurii etnice, sunt frecvent utilizate limbile rusă şi poloneză.

Moneda: De la 1 ianuarie 2015, Lituania a adoptat moneda euro, care a înlocuit moneda naţională litas-ul (la o rată de schimb de 3.45 litas/1 euro).

Religii: romano-catolică, luterană, ortodoxă (populaţia rusofonă).

Ziua naţională: 16 februarie – Ziua proclamării independenţei de stat (1918).

Prefix telefonic internaţional: + 370

Scurt istoric: Prima atestare documentară a Lituaniei este datată la 14 februarie 1009, în analele mănăstirii din Quedlinburg. Istoria Lituaniei cunoaşte o perioadă de apogeu în Evul Mediu, când Marele Ducat al Lituaniei se întindea de la Marea Baltică la Marea Neagră, fiind cel mai mare stat din Europa. În 1386, prin căsătoria regelui lituanian Jogailo cu prinţesa Poloniei, Jadwiga, se formează imperiul polonezo-lituanian (Uniunea de la Krewo). În 1410, în bătălia de la Grunwald, lituanienii, aliaţi cu polonezii, îi înving pe cavalerii teutoni.

Prin Uniunea de la Lublin din 1569 se formează Uniunea statală polono-lituaniană, care a dăinuit până în 1765. Spre sfârşitul secolului al XVIII-lea, peste 90% din teritoriul lituanian este ocupat de Imperiul Ţarist. Lituania îşi redobândeşte independenţa în 1918. În timpul Primului Război Mondial este ocupată de Germania, dar după război redevine liberă. Germania nazistă invadează Lituania în 1941. În 1944, Armata Roşie cucereşte ţara, care devine Republica Sovietică Socialistă Lituaniană.

La 11 martie 1990, Lituania devine prima republică sovietică care își proclamă independența. Independența îi este recunoscută la 31 mai 1990 de Republica Moldova, care, însă,  este încă parte a URSS. Prima țară care recunoaște independența Lituaniei este Islanda, la 11 februarie 1991. Rusia îi recunoaşte independenţa abia pe 6 septembrie 1991. Pe 17 septembrie în acelaşi an, ţara intră în ONU, iar în 2004 devine membru UE şi NATO.

Forma de guvernământ: Republică semiprezidentiala, conform Constituţiei adoptate la 25 octombrie 1992. Puterea în stat este exercitată de Parlament (Seimas), Preşedinte, Guvern şi Curtea de Justiţie. Preşedintele ţării este ales pentru un mandat de 5 ani, în baza votului universal, egal, direct şi secret.

Parlamentul (Seimas): Parlamentul este unicameral, având 141 deputaţi aleşi pentru un mandat de 4 ani. În cele 71 circumscripţii electorale este ales direct câte un deputat, celelalte 70 de locuri sunt distribuite proporţional cu voturile obţinute pe întreaga ţară de către fiecare partid politic, pragul electoral fiind de 5%.

Guvernul: Guvernul este condus de un prim-ministru, numit şi revocat de preşedinte cu aprobarea Seimas-ului, miniştrii fiind aprobaţi şi revocaţi de către Preşedinte la recomandarea primului-ministru. Actualul guvern este format de Uniunea Verzilor şi Ţărăniştilor (formaţiune câştigătoare a alegerilor parlamentare din 2016) şi Partidul Social-Democrat. 

Dreptul de vot: universal şi obligatoriu pentru toţi cetăţenii cu vârste peste 18 ani.

Şeful statului: Dalia Grybauskaite (al doilea mandat din 2014)

Prim-ministru: Saulius Skvernelis (de la data de 13 decembrie 2016)

Ministrul Afacerilor Externe: Linas Linkevicius (al doilea mandat)

Preşedintele Parlamentului (Speaker): Viktoras Pranckietis (Uniunea Verzilor şi Ţărăniştilor).

Economia Lituaniei şi-a reluat creşterea după criza financiară din 2009-2010,  iar Produsul Intern Brut (PIB) a  înregistrat o creştere anuală de 3,3% în 2013, 2,9% în 2014 (când s-a înregistrat cea mai mare valoare, de 35,3 mld. euro) şi 1,7% în 2015. În 2016, PIB-ul a crescut cu 2,1%.

Inflaţia este în scădere, ajungând la 0,9% în 2016.

Şomajul este în continuă scădere începând cu 2011, ajungând la 10,6% în 2014, la 9,1% în 2015 şi la 8% în 2016. 

Investiţiile externe directe au ajuns în 2015 la 13,2 mld. Euro, creştere netă cu 486 milioane euro în primele luni ale anului.

Principalele ramuri industriale: servicii, maşini-unelte, construcţii navale, prelucrarea lemnului, aparatură electronică şi electrocasnică, textilă, rafinarea petrolului, construcţii navale (nave mici), prelucrarea produselor agro-alimentare, îngrăşăminte chimice, maşini agricole, echipamente optice, componente electronice, calculatoare, prelucrarea chihlimbarului.

Principalii parteneri comerciali:

Federaţia Rusă a rămas cel mai important partener comercial al Lituaniei în pofida sancțiunilor cauzate de criza din Ucraina – exportul spre Rusia a reprezentat 13,2% din totalul exporturilor din Lituania în primele şase luni din 2016, iar importurile 13,8%. Cu toate acestea, exportul de mărfuri din Lituania a scăzut cu 2,6 % față de anul precedent, din cauza reducerii exporturilor de ulei, oleaginoase şi cereale. Importurile au scăzut cu 1,9% faţă de anul precedent, din pricina reducerii importurilor de  produse petroliere şi articole din oţel şi fier. 

Din totalul mărfurilor de origine lituaniană exportate către Uniunea Europeană, cele multe bunuri au fost exportate în Germania (10,2%), SUA (8,5%), Letonia (7,5%), Polonia (7,4%) și Suedia (6,8%).

Rolul în UE: Lituania a aderat la UE în mai 2004, a devenit membru al Zonei Schengen în 2007 şi al Zonei Euro în 2015. Domenii de interes pentru Lituania în cadrul UE sunt Politica Regională, Politica Agricolă Comună, Uniunea Energetică, Politica Europeană de Vecinătate, Parteneriatul Estic.

Lituania a exercitat Preşedinţia Consiliului Uniunii Europene în perioada iulie-decembrie 2013.

Reprezentarea în instituţii europene:

  • Comisia Europeană: Vytenis Andriukaitis, Comisar european pentru sănătate şi siguranţă alimentară
  • Parlamentul European: 11 europarlamentari
  • Comitetul Regiunilor: 9 reprezentanţi
  • Comitetul Economic şi Social European: 9 reprezentanţi

Principalele orientări ale politicii externe lituaniene: asigurarea securității naționale printr-o relație strânsă cu Statele Unite ale Americii și printr-un rol activ în NATO; creşterea prestigiului şi influenţei Lituaniei în Europa şi asigurarea independenţei energetice rămân două obiective strategice ale politicii externe sprijinirea activă a aspiraţiilor europene ale partenerilor estici; consolidarea cooperării regionale cu celelalte două state baltice şi Polonia prin realizarea unor proiecte de infrastructură comune.

Lituania a devenit membru al Organizaţiei Naţiunilor Unite la 18 septembrie 1991 şi al Organizaţiei Mondiale a Comerţului la 31 mai 2001.

În prim plan

Vizite de rămas bun în Letonia

05.07.2019

La 5 iulie 2019, Ambasadorul României, Dan Bălănescu, a efectuat, în contextul încheierii misiunii sale permanente în Letonia, vizite de rămas bun la Ministerul Afacerilor…

Întrevederea Ambasadorului României cu vice-ministrul apărării naţionale, Giedrimas Jeglinskas

03.07.2019

La 3 iulie 2019, Ambasadorul României, Dan Adrian Bălănescu, a avut o întrevedere de rămas bun cu vice-ministrul apărării naţionale, Giedrimas Jeglinskas, în contextul…

Prezentarea rezultatelor PRES RO în fața Comitetului pentru Afaceri Europene și Comitetului pentru Afaceri Externe din Parlamentul Lituaniei (Seimas), 3 iulie 2019

03.07.2019

La 3 iulie 2019, Ambasadorul României a prezentat, în fața Comitetului pentru Afaceri Europene și a Comitetului pentru Afaceri Externe din Parlamentul Lituaniei (Seimas),…